În loc de Paşte Fericit

 

Aiureli de azi-nopate. Chiar cred că ar trebui să dorm zuia şi să fac orice altceva nopatea.

E 2 noaptea. Până acum am dormit pe mine. Acum, când lumea se culcă, mă apucă inspiraţia. Voi bate câmpii cu nişte cifre.

1. Regulă. Când mă culc, scaunul trebuie să fie cu spatele la mine şi uşile de la şifonier închise.

2. A trecut juma’ de vacanţă şi încă nu am făcut nici jumătate din lucrurile pe care mi le-am propus.

3. Am chef de petrecere. (Eu? Petrecere? E clar, tre’ să mă culc.)

4. O să mă îngraş.

5. N-am reuşit încă să fac vreo lucrare ca lumea. Poate săptămâna viitoare.

6. Andreea, trebuie să mergem la muzeul cu instrumente de tortură.

7. I want a life.

8. Mi-am luat ochelari de John Lennon.

P.S. A plouat până la urmă, dar nu mi-am luat umbrelă. M-am întors ciuciulete, însă cu lumânarea aprinsă.

Update: E 3 jumate. M-a ţinut un prieten juma’ de oră la telefon şi cu prilejul ăsta mi-am terminat şi cartea. Mulţam’

Cer de Paşte

Cerul e gri;  pomii prea verzi contrastează cu monotonia acestuia. E soare, deşi sunt nori de ploaie. Tocmai a plouat. Stau pe marginea trotuarului, îmbrăcată în culori vii, cu o duzină de lumânări în mână. O aştept pe mama, care tocmai a intrat într-un magazin.

Pe partea cealaltă a trotuarului, su o copertină, stă o femeie. Bea cu nesaţ dintr-o cutie de bere şi îşi aprinde o ţigară proastă. E trecută de vârsta tinereţii, poartă o pereche de blugi cu nişte imprimeuri ce îmi rănesc privirea şi o geacă jerpelită din piele. E blondă, dar rădăcinile brunete ale părului se ivesc destul de evident. Machiată cu un albastru violent, se sprijină de perete şi trage din ţigară. Vinde narcise.

La vreo douăzeci de metri de mine, lângă o cârciumă, se aud manele dintr-o maşină, se pare că se va lăsa cu paranghelie. Păi, cum? Doar vine Paştele.

Iese mama din magazin, plecăm spre casă, trebuie să trag un pui de somn. Sper să nu plouă la noapte, cum ar fi să mergi cu umbrela să iei lumină? Senzaţii tari….româneşti, nu?