Regele Troll

Îl putem deja încorona, e clar. Îl cheamă Jim Moriarty, este un geniu, este malefic şi este cel mai troll. Dovada?

Anunțuri

You can’t be badass if you don’t have a badass coat.

RO: Nu poţi fi badass (in romana ar fi ceva de genul misto, deci nu se potriveste), daca nu ai o haina badass.

Asta am realizat acum, când m-am uitat la Sherlock, după ce am văzut Doctor Who, Torchwood şi Supernatural.  Seriale pe care le poţi vedea numai dacă ai o răbdare de fier (ceea ce eu nu am) şi o doză mică de obsesie (care, la mine a compensat răbdarea).

O haină impunătoare şi la care să râvnească toate fanele (chiar dacă sunt fete şi ar sta pe ele ca pe gard) este absolut necesară. Şi care nu poate fi făcută prea uşor la croitor, de asemenea.

Chiar dacă eşti un extraterestru care călătoreşte în timp,

un extraterestru nemuritor,

un înger,

sau un geniu,

 

ai neapărată nevoie de un palton impunător. Se poate asorta cu teneşi, fular, bocanci, bretele, de fapt, ce mai, dacă ai aşa palton, poţi purta absolut orice, că tot badass atată.

Personaje:

Al zecelea doctor, Doctor Who

Captain Jack Harkness, Torchwood

Castiel, Supernatural,

Sherlock Holmes, BBC Sherlock.

Tsuritama

În sfărşit, căutările mele disperate au un rezultat. Am căutat un anime haios la care să mă uit, şi nu găseam nimic (mai toate cele care erau considerate de ceilalţi haioase includeau şi cel puţin două fete mai mult sau mai puţin indecente) însă am găsit ceea ce căutam.

Se cheamă Tsuritama şi e atât de drăguţ. E despre un băiat foarte timid care se mută în alt oraş, unde dă de un băiat care se crede extraterestru, unul care este „Prinţul pescuitului” şi un tip care umblă cu o raţă după el. E atât de stupid încât nu te poţi dezlipi de calculator.

 

Filmul denaturează cartea

Oameni buni, Dorian Gray e blond, cu părul ondulat şi cu faţă de înger. Nu e brunet, cu barbă şi cu faţă de drac. Şi nu e nemuritor. Asta ca un mic comentariu pentru filmul pe care l-am văzut aseară şi care se cheamă „Liga”. Era vorba despre personajele principale din mai multe poveşti cunoscute, printre care şi Mina Harker (care, apropo, nu s-ar săruta niciodată cu Dorian Gray, sau, mai bine zis, cu nimeni altcineva în afară de Johnatan), care se duc să vâneze nu ştiu ce om mascat (probabil Fantoma de la Operă), film care m-a făcut să vreau să arunc televizorul pe geam. Aşa că, pentru a avea imaginea exactă despre personajele de acolo, ar trebui să citiţi cărţile mai întâi.

Pe de altă parte, m-am uitat la Tiger and Bunny. Nu-i aşa că zici că e desen pentru copii? Ei bine, nu e. E minunat, de mult nu m-a mai captivat un anime în halul ăsta. Am văzut toate cele 25 de episoade într-o săptămână.

Atenţie

Se pare că blogul meu primeşte atenţie. Ghiciţi de la cine? De la un spammer. De vreo trei zile primesc ceva comentarii de genul lkdsfgahsirbskvhbla de la un anumit jhgfzaalhf.com sau ghwpvnjal.com, depinde. Eh, măcar akismetul ăla nu mai e acolo degeaba, ba chiar e în tranşee, se luptă cu armata de spamuri. Să vedem cine va învinge. Între timp, mă simt flatată :>

Şi, să nu vă speriaţi, mi-e lene să scriu chestii serioase, aşa că probabil o să scriu tâmpenii pentru un timp. Dar este foarte posibl ca mâine să scriu un post kilometric  despre nemurirea sufletului. Nu se ştie niciodată.

Aşa, ca de final, vă urez toate cele bune şi vă las un gif care mă face să râd cu lacrimi (tipul ăla era în mijlocul unui atac, dar eu l-am făcut să danseze macarena).

Ce dezamăgire…

Ştiţi, mie îmi place Johnny Depp, îmi place şi Tim Burton, îmi place era victoriană şi îmi plac şi apariţiile gotice. Dar Sweeney Todd nu mi-a plăcut prea mult.

Tot filmul e un cântec (un cântec minunat, n-am ce zice) dar povestea nu te prinde deloc. Se axează prea mult pe tăiatul capetelor şi pe făcutul plăcintei din carne de om. Totul este macabru, decorat cu nişte vorbe de nobil şi cu o porţie de nebunie. Mi-ar fi plăcut să arate mai mult din povestea Johannei şi a lui Anthony (Johanna fiind fica lui Sweeney Todd, care era captivă în casa unui judecător).

Finalul m-a dat pe spate, nu mă aşteptam să se termine atât de…neaşteptat. A fost un şoc (nu finalul a fost un şoc, mă aşteptam să se întâmple şi asta, doar că te lasă în pom, ăsta a fost şocul).

Dar ce mi-a plăcut foaret mult au fost costumele extravagente.

Deci reţeta filmului e asta: ia una bucată poveste macabră, pune-l pe Tim Burton să regizeze, pune-l pe Johnny Depp în rol principal, dă-i filmului o aură spectaculoasă, şi gata, ai un film de milioane.

Atenţiune! Atenţiune!

Voi, cei care vă pierdeţi nopţile pe Animekage, Animefreak, Crunchyroll etc. Voi cei care aţi văzut Fullmetal Alchemist cu sufletul la gură. Voi cei care citiţi manga la greu. Voi cei care v-aţi îndrăgostit de L, Sasuke, Deidara, Sakura, Misa, etc. Voi cei (cele, pardon) care credeţi că Alucard e sexy.

Pentru voi, cei care vreţi să faceţi cosplay, dar vă mulţumiţi doar să vă uitaţi, din lipsă de fonduri. Pentru cei ce au avut anii precedenţi feţe de meme scoase la imprimantă.

Pe scurt, pentru obsedaţii de anime:

A apărut site-ul Otaku!

http://otakufestival.com/2012/

Site-ul e încă lacunic, multe informaţii mai trebuie adăugate, dar, hey e aici! Îţi face aşteptarea şi mai dureroasă, dar te ţine conectat. Tot ce vă spun e că e Vocaloid themed şi că nu mai e la Casa de cultură a studenţilor, ci la Universitatea  Româno-Americană (clădire mare, luxoasă, etc).