Nostalgia

Stau si ascult melodia care imi acapareaza mintea. Nu am mai auzit-o pana acum, si totusi ma trimite intr-o stare de profunda nostalgie. Ce faceam acum cativa ani pe vremea asta? Citeam fanficuri cu My Chemical Romance, ascultam in disperare, scriam fanficuri.

Stateam pe Quizilla si faceam quizuri, citeam povesti cu adolescenti rebeli. Eram inca un copil. Visam la o astfel de adolescenta. Dar odata cu trecerea anilor s-a risipit si adolescenta la care visam atunci. Mai e jumatate de an si intru in lumea adultilor. Si ce s-a ales de adolescenta mea? Un pumn de vise adunate cu mare precautie care se topesc precum zapada stransa in mainile degerate. Nu mi-am permis sa fiu rebela, mi-am dat seama ca acest lucru ar ingreuna lucrurile atat pentru familia mea cat si pentru mine.

Ma gandesc cu parere de rau la vremurile acelea, cand visam la viata de adolescent autentic,  dar, daca gandesc mai in profunzime, imi dau seama ca sunt mult mai fericita acum decat atunci. Atunci tot ce aveam erau vise, pura imaginatie. Acum simt ca traiesc, simt ca fac ceva pentru a-mi cladi viitorul. Atunci nu stiam ca vreau, totul era  incetosat. Acum stiu si alerg cu bratele intinse, in speranta ca voi prinde macar  frantura din ceea ce imi doresc.

Si totusi, ma mai gandesc uneori la pasiunea pentru My Chemical Romance si la modul in care mi-a influentat evolutia. La pesimismul melodiilor. Mai ascult din cand in cand si incerc sa imi dau seama ce imi spuneau mie acele versuri pe care nici macar nu le intelegeam in intregime. Totul are, insa,  o insemnatate in viata noastra, oricat de insignifiant sau de superficial ar parea.

Suflete

-Trupuri infrigurate care se incalzesc cu amintiri pe refugiul de tramvai. Caini care urla in noapte. Masini care trec fulgerator pe langa mine. Visez la un ceai cald si la o bucatica de iubire. Visez la caldura din casa. Ma pierd si eu printre sufletele degerate. Le inteleg dorintele. Le simt durerile. Le vad inimile. Insa doar pentru cateva momente. Atunci cand visarea mea se curma, se curma si legatura cu visele celorlalti. Si devenim din nou straini, si trecem din nou unii pe langa altii fara sa fim constienti de existenta celorlalti.-

Like snow shimmering in the dark.

tumblr_meo0h1QPGC1rvs3hro1_500

You know those moments when you’re exhausted, right?  When you can’t take it anymore, when you want to escape from it all. From school, from family, from friends.  It happens to all of us at a certain point in time.

That’s how I feel now. I feel nothing about anything around me. I am depressed, I am disappointed in me and in most of the things around me. The only thing I want now is him. And nothing else.

And still, an insignificant thing like seeing how the snow shimmers at night made me fall into daydreaming. I dreamt of a cold, snowy night, a warm home, my love holding me in his arms, talking random things,  feeling good, not caring about anything else, just me and him. And nothing else mattered.

That’s what I want. That’s what I dream of right now. This and nothing else.